Sf.Cuvios Pavel Tebeul

Sfantul Pavel Tebeul a trait in secolul al III lea. Este considerat in istoria monahismului, drept primul ascet care s-a retras in "cele mai dinauntru ale pustiei", primul eremit sau pustnic. Informatiile despre viata Sfantului Pavel Tebeul, le avem datorita intalnirii sale cu Sfantul Antonie. Dumnezeu ii descopera lui Antonie, dupa cinci ani de petrecere in rugaciune, ca se afla in pustie o persoana mai desavarsita decat el. Este demn de retinut modul in care se adreseaza unul catre altul in momentul in care se intalnesc - Parintele Antonie a zis: "Bucura-te Pavele, vasul alegerii si stalpul cel de foc, locuitorule al pustiei", iar Pavel i-a raspuns: "Bine ai venit soare, care luminezi toata lumea, povatuitorule al celor ce se mantuiesc, gura lui Dumnezeu, care din pustie ai facut cetati si pe diavolul l-ai gonit dintr-insa.” Nu se trateaza unul pe altul ca de la superior la inferior. Din dialogul cu Pavel aflam ca ajunge in pustie pentru a scapa de mania cumnatului sau. Acesta dorea sa-l denunte imparatului Deciu ca este crestin, pentru a mosteni toata averea familiei sale. Era perioada persecutiilor impotriva crestinilor.

De 70 de ani Sfantul Pavel Tebeul primea o jumatate de paine, adusa de un corb. In ziua intalnirii sale cu Antonie, corbul ii va aduce o paine intreaga. Din Sinxar reiese ca luand sfintii acea paine, se invitau unul pe altul ca s-o binecuvanteze si s-o franga, unul pe altul mai mare facandu-se cu cinstea. Fericitul Pavel a apucat painea de o parte, iar pe cealalta parte a pus-o in mainile parintelui Antonie si indata painea singura s-a frant prin mijloc si fiecare si-a luat partea sa.

Dupa trecerea la cele vesnice a Sfantului Pavel Tebeul, Sfantul Antonie s-a intors la manastirea sa, luand cu sine haina Sfantului Pavel cea impletita cu frunze de finic. Atat de mult cinstea acea haina, incat numai de doua ori pe an se imbraca cu ea: la praznicul Sfintelor Pasti si in ziua Cincizecimii.